| LDR |
01952nx a22002053 |
| 001 |
80011 |
| 009 |
Lovinescu, Horia |
| 100 |
$a
arumy01010101ba0
|
| 101 |
$a
rum
|
| 120 |
$a
bb
|
| 152 |
$a
unimarc
|
| 200 |
0
$a
Zamfirescu
$b
Duiliu
$f
1858 - 1922
|
| 340 |
$a
Prozator, poet şi dramaturg.
|
| 340 |
$a
S-a născut la 30 octombrie 1858 în comuna Plăineşti (azi Dumbrăveni), jud. Vaslui și a murit în 3 iunie 1922 la Mânăstirea Agapia, județul Neamţ.
|
| 340 |
$a
Face școala primară la Focşani (1865-1869): tot acolo, gimnaziul (1869-1873); Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti (1873-1876), cu întinse lecturi, îndeosebi din romantici, şi primele încercări literare. Bacalaureatul în 1876. În aceeaşi toamnă, se înscrie la Facultatea de Drept (1876-1880), luându-şi licenţa cu o teză Despre efectul mandatului în privinţa terţelor persoane (1880).
|
| 340 |
$a
În septembrie 1880 e numit procuror supleant de ocol la Hârşova (până în ianuarie 1881); Procuror la tribunalul din Târgovişte (1881), demisionează în acelaşi ani din magistratură. Se înscrie în baroul Putna, avocat pledant; la Focşani, apoi la Bucureşti (1882), unde sfârşeşte prin a intra în presă: redactor la România liberă (1882-1884).
|
| 340 |
$a
Mutat la Atena (1892), apoi la Bruxelles (unde girează şi postul de la Haga), e avansat prim-secretar de legaţie (1893) şi readus la Roma (1894), unde va rămâne până în 1906.
|
| 340 |
$a
Din 1906, secretar general la Ministerul de Externe, este numit, în 1909, delegatul României în Comisiunea Europeană a Dunării şi în Comisiunea mixtă a Prutului (ambele cu sediul la Galaţi), funcţie pe care o deţine până la demisia din 1918.
|
| 340 |
$a
Vicepreşedinte al Academiei (1918), ministru de externe şi preşedinte al Camerei deputaţilor (în guvernarea Averescu 1920-1922);
|
| 801 |
0
$a
RO
$b
BJAG
$c
20131106
|
| 810 |
$a
Dicționarul Biografic al Literaturii Române.
|
