 |
| Nume Persoană: |
Rosetti, Constantin A. (1816-1885 ) |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
Poet şi memorialist. |
| Notă biografică şi de activitate: |
S-a născut la data de 2 iunie 1816, Bucureşti și a decedat la 8 iunie 1885, Bucureşti. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Primele lecţii, acasă, cu dascăli particulari. Liceul la „Sf. Sava”. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Temperamentul zvăpăiat al adolescentului şi comportarea sa obligă părinţii să-l înroleze în armată, unde ajunge sublocotenent de cavalerie, ajutor adjutant al lui Alexandru Vodă Ghica (1832-1833); transferat la Piteşti, ca şef al poliţiei locale, apoi eliberat din slujbă, la cerere (1836), lucrează la tribunalul comercial din Bucureşti. Două călătorii la Paris (1842-1845) se soldează fără rezultate în direcţia perfecţionării studiilor, dar cu intrarea sa în cercurile ce pregătesc revoluţia:secretar al „Societăţii studenţilor români”, intrarea în loja masonică „L’Athénée des étrangers”, legături cu presa radicală (La Réforme, Les débats, Le national) şi cu mari personalităţi ale momentului:Michelet, Quinet, Mickiewicz, Louis Blanc. Cumpără (împreună cu Winterhalder) o tipografie şi o librărie şi tipăreşte (1845) lucrări ce pregătesc spiritul revoluţionar, din E. Poteca, D. Bolintineanu, I. Ghica, C. Bolliac, P. Poenaru, C. D. Aricescu, precum şi apeluri, manifeste, actele secrete ale Comitetului revoluţionar |
| Notă biografică şi de activitate: |
Întors în ţară, îşi pune la dispoziţie casa pentru întrunirile secrete ale Comitetului revoluţionar. În timpul evenimentelor din vara anului 1848, prefect de poliţie, apoi secretar al guvernului provizoriu. |
| Notă biografică şi de activitate: |
După căderea revoluţiei, e la Paris, activând intens în sânul emigraţiei; participă la redactarea României viitoare (1850), apoi, împreună cu I. Brătianu, scoate Republica română (nr. 1, la Paris, 1851; nr. 2, la Bruxelles, 1853). În 1854 se întoarce în ţară, editează ziarul Românul; în 1857 întemeiază Soc. „Gutenberg” de ajutor reciproc a lucrătorilor tipografi din România. Director al Teatrului Naţional (1859), exprimă scopurile educative ale teatrului, inclusiv de instruire (muzică vocală, declamaţie, curs de literatură dramatică etc.). În 1860, intră în guvernul prezidat de N. Golescu, Ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice. |
| Sursa: |
Dicționarul Biografic al Literaturii Române |
| Țara sursă: |
RO: BJAG |
|
