 |
| Nume Persoană: |
Porumbescu, Iraclie (1823-1896 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
Poet şi memorialist |
| Notă biografică şi de activitate: |
Numele la naştere: Golembiowschi, născut pe 9 martie 1823 în comuna Suceviţa, județul Suceava și decedat pe 13 februarie 1896 în comuna Frătăuţiul Nou (?) sau Putna (?), județul Suceava. Fiul lui Tănase Golembiowschi, fost vornic în Suceviţa, ortodox, şi al Varvarei (n. ?). După o legendă, transmisă chiar de poet, originea familiei ar fi fost poloneză şi nobilă; dar e mai probabilă tradusă în poloneză (golomb înseamnă porumbel), după anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac, a numelui românesc, purtat, de altminteri, în mod curent de către scriitor încă înainte de oficializarea sa (1881). |
| Notă biografică şi de activitate: |
Începe studiile la mănăstirea Putna (1829), le continuă la colonia germană învecinată, Carlsberg (din 1833) şi la Suceava (din 1835). Gimnaziul îl face la Cernăuţi, în condiţii materiale precare; termină liceul la Lemberg, unde urmează şi doi ani de filosofie (1841-1843); revine în Bucovina (1843-1847), la Cernăuţi, unde îşi încheie studiile filosofice (1845-1847). Apoi face Seminarul Teologic Diecezan Ortodox din Cernăuţi (1847-1850), fiind hirotonit (sept. 1850) preot. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În acelaşi an, se căsătoreşte cu Emilia Klodnitzki, poloneză trecută la ortodoxie în vederea acestei căsătorii; în 1853, li se naşte al doilea din cei nouă copii, cel care va deveni compozitorul Ciprian Porumbescu. În perioada studiilor teologice audia şi cursurile lui Aron Pumnul, care îi va cere mai târziu versuri pentru Lepturariu (tom. II, 1863); în casa Hurmuzachi cunoaşte pe paşoptiştii moldoveni şi ardeleni emigraţi; între 1845 şi 1849 lucrase în redacţia ziarului Bucovina (secretar de redacţie). Paroh în comuna Şipot (din sept. 1850 – definitivat 1852 – până în 1857 şi din 1859 până în 1865), cu misiunea de a potoli populaţia huţană nemulţumită: trece apoi în comuna Boian (1857-1859), Stupca (1869-1884) unde e, o vreme, şi învăţător (1877-1878) şi Frătăuţiul Nou (din 1884); în 1889, ţinea aici un faimos curs de industrie casnică. Cu puţin timp înainte de moarte, fusese numit (1895) egumen al Putnei. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Colaborează la Bucovina, Bukowiner Pädagogische Bläter, Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Candela, Albina, Albina românească, Almanahul Moldovei, Concordia, L’Étoile du Danube, Gazeta Transilvaniei, Fântâna Blanduziei, Federaţiunea, România liberă, Românul, Telegraful român, Tribuna, Unirea, Revista polticiă ş.a. (a iscălit şi cu pseud. „Un sătean” şi „Un bucovinean”). A scris şi studii în lb. germană despre organizarea administraţiei ecleziastice în Bucovina. |
| Sursa: |
Sasu, Aurel - Dicționarul biografic la literaturii române DBLR, Vol. 2(M-Z). - Pitești : Paralela 45, 2006 |
| Țara sursă: |
RO: BJAG |
|
