 |
| Nume Persoană: |
Kogălniceanu, Mihail (1817-1891 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
Îndrumător cultural şi literar, prozator, memorialist |
| Notă biografică şi de activitate: |
S-a născut pe 6 sept. 1817, Iaşi – m. 20 iun. 1891, Paris |
| Notă biografică şi de activitate: |
Învaţă iniţial cu dascălul Gherman Vida şi la pensioanele franceze din Iaşi (1828) şi Miroslava, în apropierea Iaşului (1831). Este trimis, împreună cu fiii domnitorului Mihail Sturdza, la Lunéville (1834-1835) şi Berlin (1835-1838), unde, pe lângă serioase studii particulare, audiază, din 1836, cursurile de istorie şi drept ale Universității (la care se înscrie în oct. 1837), orientându-şi gândirea în sens liberal şi democratic. Rechemat la Iaşi (1838), este numit aghiotant domnesc, dar începe, strategic, o impetuoasă activitate cultural-literară, cu finalitate politică; preia Alăuta românească (1838), îşi cumpără o tipografie (1839) şi scoate revista Dacia literară (1840), Arhiva românească (1841), Propăşirea (1844); este numit codirector al Teatrului din Iaşi (1840). Redactor al revistei Steaua Dunării (1855), deputat în Divanul ad-hoc (1857), prim-ministru al lui Al. I. Cuza şi autor al marilor sale reforme, ministru de externe la 1877, întâiul ministru al României la Paris (1880), senator, animator fără egal al vieţii noastre parlamentare (din 1862), strălucit orator, Kogălniceanu, ajunge cel mai mare bărbat de stat al românilor în sec. XIX. Preşedintele Academiei Române (1887-1890) |
| Sursa: |
Dicționarul Biografic al Literaturii Române |
| Țara sursă: |
RO: BJAG |
|
