 |
| Nume Persoană: |
Breazu, Ion (1901-1958 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
Istoric, critic literar |
| Notă biografică şi de activitate: |
S-a născut la 4 apr. 1901, com. Mihalţ, jud. Alba – m. 11 mai 1958, Cluj |
| Notă biografică şi de activitate: |
A absolvit școala primară în satul natal; liceul la Blaj (1913-1919), ultima clasă la Orăştie, unde îşi dă şi bacalaureatul (1920); Facultatea de Litere şi Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), unde a fost studentul Iui G. Bogdan-Duică, S. Puşcariu, N. Drăgan, I. Lupaş; licenţa în limba şi literatura română, secundar istorie (1924). Între 1924 şi 1926 e redactor la revista Societatea de mâine, arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj, profesor suplinitor. La propunerea lui Bogdan-Duică, e trimis ca bursier la Şcoala Română de la Paris (1926-1928). Întors în ţară, lucrează la Muzeul Limbii Române de sub direcţia lui S. Puşcariu (asistent la fonetică experimentală, şef al secţiei bibliografice şi al bibliotecii, apoi administrator, 1940-1945). Obține doctoratul magna cum laude (1931). Activează ca secretar al revistei Astrei (1936-1945), conferențiar la Universitatea din Cluj-Sibiu (1943) şi profesor la Universitatea din Cluj (1955-1958). Colaborează la numeroase ziare, cu articole, studii, comentarii literare, cronici, la revista Societatea de mâine, Cosânzeana, Boabe de grâu, Revue de Transylvanie, Dacoromania, Gând românesc (membru în comitetul de direcţie), Transilvania (conduce revista între 1941 şi 1945), Studii literare, Steaua, Tribuna |
| Sursa: |
Dicționarul Biografic al Literaturii Române |
| Țara sursă: |
RO: BJAG |
|
